Am realizat o analiza comportamentala ,urmata de un diagnostic diferential si multiaxial a personajelor principale din Serialul “Lie to Me” ep. 6, pentru o imagine mai clara a ceea ce inseamna psychological profiling-ul.

Autor: Sorina Chicus, Formator: Dr.Ion Duvac

Primul personaj analizat este Farida Mugisha – Analiza comportamentala

ž-militanta pentru pace din Uganda de Nord
ž-pretinde ca a fost rapita de rebeli cand era adolescenta, dar a reusit sa fuga si nu a fost fortata niciodata sa participe la masacre
ž-scrie o carte despre masacrele din Uganda,  incercand astfel sa atraga atentia asupra atrocitatilor care au loc acolo
ž-Torres si Loker o investigheaza deoarece se presupune ca a participat la masacre.
image2
žAtunci cand Loker afirma: “Esti un fel de Gandhi”, Farida ridica privirea evitand contactul vizual= evitarea contactului vizual este un instrument puternic de evidentiere a neincrederii, dezaprobarii .(Joe Navarro p.45)
žCapul inclinat intr-o parte expune cea mai vulnerabila parte – gatul = indiciu al bunei dispozitii.  (J.Navarro p.179 )
ž Barbia iese putin in fata si nasul se ridica = se simte incezatoare in fortele proprii (J.N. p. 211)


image4

In imagine observam ca strange buzele ceea ce poate semnifica ca se gandeste (in cazul nostru la faptul ca nu e chiar Gandhi). (P.Ekman, “Emotii date pe fata”, p.209,imag.J)
Aceeasi expresie este explicata de Paul Ekman ca un zambet nefericit care apare deobicei cand nu exista nici un motiv de bucurie adevarata (in cazul nostru nu trebuie sa se bucure de complimentul primit pentru ca stie ca a mintit). (P.E.p.302).
In cazul Faridei zambetul nefericit poate insemna recunoasterea unei incercari de a controla expresia nervozitatii aparuta de teama de a nu fi prinsa. (P.E. ” Minciunile adultilor” p.191)

image5

image6

image7

Atunci cand Loker ii spune ca nu arata ca un batran subnutrit,rade,ridica sprancenele in semn de uimire la afirmatia lui si spune “Esti prea amabil”.Isi lasa capul pe spate,barbia iese in fata si nasul se ridica = confort psihic (J.N. p.211)

image9

“Tu nu te-ai indreptat niciodata spre violenta.Presupun ca multe victime au facut asta” raspunde “Trebuie sa le iertam.Multe nu au avut de ales”- nu spune nimic despre ea pentru ca nu avea ce sa spuna atat timp cat nu a participat la masacre.
Cand afirma ca trebuie sa le iertam da din cap in semn ca NU,dar raspunsul ei vine dupa afirmatia ca ea nu s-a indreptat spre violenta.Este vorba despre un raspuns inconstient (ca NU) in acord cu adevarul.
Cand afirma ca multe nu au avut de ales- da din cap in semn ca DA sustinandu-si nonverbal afirmatia insa pozitia nasului si a buzelor arata dispretul fata de cei care au facut astfel de lucruri si fata de situatiile acelea (P.E. p.267)

image12

“Eu am fost norocoasa.”
“Norocoasa cum?”
“Nu am fost fortata niciodata sa particip la masacre”. –privirea este indreptata in dreapta jos = atunci cand o persoana se simte amenintata in timpul unei discutii, poate aparea un comportament de refuz al contactului vizual, acest compor-tament arata ca persoana e nelinistita = o reactie de tip fuga = indiciu nonverbal de distantare ( J.N. p.43)
Lasa capul in jos ceea ce in mod normal apare atunci cand oamenii sunt ingrijorati pentru propria persoana (J.N. p.211)

image13

“Asta chiar ca e noroc!”
In imagine se poate observa ca strange buzele ceea ce arata o doza de stres sau anxietate.(J.N. p.200)
Da din cap in semn ca DA – sustine nonverbal afirmatia lui Torres

image15

“ Sunt recunoscatoare in fiecare zi!” – da din cap in semn ca DA sustinand nonverbal informatia si arcuieste sprancenele ceea ce arata sentimente pozitive (in cazul ei pentru ca nu a fost obligata sa participe la masacre). (J.N.p.189)
In a doua imagine buzele sunt stranse ceea ce poate semnifica faptul ca se gandeste sau poate fi resemnare ,o acceptare a faptului ca nu a fost rapita de fapt (P.E. p.209)

image16

image17

image18

Cand afirma ca trebuie sa se intoarca la invitati, ridica foarte usor din umeri .Ceea ce poate semnifica faptul ca nu e sincera pentru ca atunci cand oamenii cred sincer ceea ce spun ridica din umeri cu un gest amplu,iar aici miscarea este abia sesizabila .Ridicarea din umeri a mincinosilor este mai retinuta, deoarece persoana nu manifesta un angajament total fata de ceea ce afirma. (J.N. p.114,241)
Cand ii invita la discurs, ridica sprancenele ceea ce indica prezenta unor sentimente pozitive .


image21

Cand il invita pe Loker sa isi aduca si cartea, zambeste sincer deoarece este un zambet simetric, insotit de miscarea muschilor din jurul ochilor, prezinta pungi sub ochi, obraji ridicati, riduri in colturile ochilor. Sprancenele nu sunt implicate ceea ce sugereaza prezenta unui zambet sincer. (P. E. “Minciunile adultilor”, p. 196)

image23

In timpul discursului sprancenele sunt incordate aratand tristete.Colturile buzelor sunt trase foarte putin in jos aratand o forma foarte usoara de tristete si poate aparea atunci cand oamenii incearca sa controleze cata tristete sa arate.(P.E. p.159,160)

image25

image26

image27

“Sper ca discursul meu nu a fost plictisitor”- se scuza,ceea ce poate sugera prezenta anxietatii.
“Ai fost putin tensionata!” – Da din cap ca NU,dar spune “ Ai crede ca pana acum m-am obisnuit sa vorbesc in public, dar recunosc, inima tot imi bate cu putere” – exista o contradictie intre limbajul nonverbal si cel verbal,ceea ce poate sugera ca Farida minte referitor la starea sa din momentul discursului.


Cand Eli ii rapunde ca nu este impreuna cu Torres, se uita in jos, evitand privirea si nu spune nimic. Zambeste usor aratandu-si satisfactia pentru faptul ca Loker e singur.

image31

“Ma bucur ca v-am cunoscut!… Pe amandoi!”- zambeste sincer-zambet simetric, insotit de miscarea muschilor din jurul ochilor, prezinta pungi sub ochi, obraji ridicati, riduri in colturile ochilor,dar il priveste doar pe Loker.


“….Identificam minciunile…”- duce mana la ureche.Ca si atingerea gatului atingerea urechii semnifica faptul ca exista un disconfort emotional, insecuritate ,se simte ingrijorata- in cazul nostru pentru ca isi da seama de pericolul de a se descoperi adevarul (J.N. p.52)
Lasa capul in jos ceea ce semnifica faptul ca e ingrijorata pentru propria persoana (J.N. p.211)

image34

“Arata la toata lumea la fel?”- imaginea Faridei ar putea sugera ca este vorba de perplexitate,de uluire, dar pentru ca sprancenele sunt trase in jos, pleoapele superioare ridicate, iar cele inferioare tensionate reprezinta si un semn evident de furie.(P.E. p.208,imag.F)

image36

image37

In materialul de prezentare al cartii sale spune: “ Am privit cum i-au ucis pe aproape toti membrii satului…”- Sprancenele sunt triste, ochii sunt indreptati in jos, iar colturile buzelor sunt trase foarte putin in jos. Toate acestea sunt semne ale tristetii, fiind in concordanta cu ceea ce spune la acel moment si cu ceea ce simte.(P.E. p.159)
Asa cum afirma si Torres la un moment dat nu mai foloseste detalii contextuale ceea ce ar insemna ca minte.

image39

image40

image38

image26

Atunci cand Loker ii spune ca “…oamenii te mint intr-o conversatie de politete…”- se uita in partea opusa si lasa privirea in jos. Asa cum am mai spus este vorba despre un refuz al contactului vizual,sugerand o reactie de tip fuga si faptul ca lasa privirea in jos este o trasatura tipica pentru tristete. (P.E. p. 158)

image43

image44

image40

“Iti promit sa nu fac deloc conversatie de politete”.- se uita la Loker si nu mai schimba privirea ca inainte.Apoi strange buzele ceea ce ar putea insemna resemnare, adica accepta sa nu faca conversatie de politete dar nu spune ca nu va minti,desi din ceea ce spusese Loker important era faptul ca oamenii mint intr-o discutie de politete si nu faptul ca au o astfel de discutie. Apoi da din cap in semn ca DA sustinandu-si nonverbal afirmatia ca nu va face conversatie de politete.(P.E. p.209)

image46

image67

Cand Loker ii spune ca Torres crede ca minte, ridica sprancenele si pleoapele superioare sunt ridicate ,acestea fiind indicii de frica ,dar arata si surprinderea, surpriza( P.E. p.243,imag I). Se uita la Loker incercand sa fie cat mai atenta.

image48

image49

Lasa capul in jos si duce mana la ureche – orice atingere a capului, gatului,bratelor etc. Ca raspuns la un stimul negativ (o situatie stanjenitoare, o stare de incordare determinata de ceva auzit, vazut etc.) reprezinta un comportament de calmare guvernat de sistemul limbic si care apare ca reactie la stres.(J.N. p.51,52)
Atingerea lobului urechii serveste tot pentru a calma un individ atunci cand se confrunta cu o situatie stresanta. (J.N. p.54)
Capul este lasat in jos – atunci cand oamenii sunt stresati sau suparati au tendinta sa stea cu capul aplecat in fata. (J.N. p.211).
Si in cartea lui Paul Ekman arata ca o trasatura tipica pentru tristete este cea in care privirea e directionata in jos. (P.E.p.159.imag J).

image50

In cazul Faridei,atingerea urechii are ca scop calmarea ca raspuns la stresul provocat de faptul ca e posibil sa se afle adevarul despre minciuna ei.Si capul lasat in jos arata stresul si supararea datorate situatiei in care se afla,de a fi prinsa.

image40

Loker intreaba: “este ceva adevarat?” – lasa capul si ochii in jos= ca si mai inainte este un semn de tristete,dar si o evitare a contactului vizual ca urmare a faptului ca se simte amenintata in cadrul discutiei.Oamenii lasa capul in jos atunci cand sunt ingrijorati pentru propria persoana (J.N. P.43,211).
O alta explicatie a privirii in jos ar fi aceea ca analizam un sentiment sau o emotie, ca avem un dialog interior sau poate ca ne manifestam supunerea.In cazul Faridei poate fi vorba de o supunere in fata unei persoane care stie sa citeasca minciuna si atunci se resemneaza.(J.N. p.192)
La intrebarea lui Loker, da din cap in semn ca NU, ca un raspuns inconstient la intrebare.

“Cine ar inventa o poveste asa de ingrozitoare?” – incrunta sprancenele, pleoapele inferioa- re tensionate = aceste microexpresii reprezinta semne ale furiei, o furie controlata.In cazul Faridei pentru ca e banuita ca a mintit.( P.E. p.208.imag. F)
Scoate limba si isi linge buzele – atunci cand oamenii sunt stresati isi ling buzele, isi trec limba peste buze pentru a se calma,reprezentand un semn de nesiguranta.Este un gest de calmare care ne poate destinde reducand incordarea (J.N. p.203)

image52

image53

“Nu ai fost niciodata rapita,nu-i asa?”
“Sunt copii!”
Exista doua expresii faciale care semnaleaza dezgustul: incretirea nasului si ridicarea buzei superi-oare. (P.E. p.265).
Farida are o expresie de maxima intensitate: sprancene trase in jos, incretire puternica a nasului,obraji ridicati care imping in sus pleoapele inferioare, buza superioara ridicata foarte tare . Toate arata dezgustul,dispretul fata de ceea ce se petrece in tara ei.(P.E.p.266,267)
Atunci cand Loker spune “Nu ai fost niciodata rapita,nu-i asa?” nu neaga ,ci continua spunand ca sunt copii.

image55

image57

image56

“Nimeni nu a ascultat… Chipul meu! Povestea mea!”- sprancenele sunt trase in jos,pleoapele inferioare tensionate si pleoapele superioare ridicate – sunt semne evidente de furie. In cazul Faridei pentru ca nimeni nu a ascultat ce se intampla in tara sa pana la aparitia povestii sale. Ea fiind astfel nevoita sa minta. (P.E. P.208, imag F)

image53

image59

“ Cineva trebuia sa vorbeasca!” – nas incretit-semn al dezgustului, sprancene impreunate, pleoape superioare ridicate-semn al furiei, pleoape inferioare incordate –semnifica furia. Este o expresie care reprezinta un amestec a doua emotii intr-o singura expresie: dezgust si furie.Dezgust pentru ceea ce se intampla si furie pentru ca cineva trebuia sa faca ceva.A facut ea ,iar acum e acuzata ca a mintit. (P.E.p.268.imag. J)
Isi duce mana pe piept,accentuand faptul ca povestea ea a reusit sa atraga atentia asupra a ceea ce se intampla.

image60

image61

Diagnostic diferential

Tulburarea de personalitate histrionica:
Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:
(1) Este incomodat in situatiile in care nu este in centrul atentiei : scrie o carte despre un subiect pe care nu l-a trait direct, tine discursuri pentru a-si promova cartea si spune ea “pentru a opri masacrele din Uganda”,pozeaza in victima atragand simpatia celor din jur ,Loker spunand chiar ca seamana ca Gandhi ,si numindu-se “militanta pentru pace”
(2) Interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat: ii spune lui Loker sa isi aduca cartea pentru a-i da un autograf si isi trece si numarul de telefon pe ea,dupa ce intreaba daca Eli si Torres sunt impreuna.
(3) Prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor:desi vorbeste de masacre uluitoare pe care pretinde ca le-a trait nu arata nici un fel de emotii, prezentandu-le ca si cum le-ar fi citit.
(4) Uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa: se imbraca elegant, are parul coafat si afirma ca “nimeni nu a ascultat pana nu a existat un chip.Chipul meu.Povestea mea!”

Are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii: vorbeste despre atrocitatile petrecute dar nu prezinta si detalii,lucru observat si de Torres.Repeta discursul memorat dar nu intra niciodata in detalii.Chiar si discutiile cu Loker sunt destul de vagi.
(6) Manifesta autodramatizare,teatralism, si o expresie exagerata a emotiilor: pozeaza in victima masacrelor cand de fapt nu a luat parte la ele, joaca teatru in fata tuturor ascultatorilor si cititorilor.Daca emotiile legate de masacre ar fi fost resimtite profund,nu ar fi disparut atat de repede si urmarile participarii s-ar fi putut observa mult timp.
(7) Este sugestionabil, adica usor de influentat de altii sau de circumstante: este increzatoare ca prin cartea sa va schimba ceva,crezand intr-o rezolvare magica a problemelor.
(8) Considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate: ii scrie numarul de telefon lui Loker pe carte.

Sunt indeplinite toate criteriile pentru tulburarea de personalitate histrionica.

Tulburarea de personalitate narcisistica:

Un pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea de admiratie si lipsa de empatie, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele:
(1) Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele,asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare): crede ca prin cartea sa va reusi sa opreasca masacrele din Uganda, afirma ca nimeni nu a ascultat ceea ce se intalmpla in tara sa pana nu a existat un chip, chipul ei, povestea ei.Afirma ca a fost educata in vest si “atunci cand vorbesc, oamenii ca tine ma asculta”.
(2) Este preocupat de fantezii de succes nelimitat,de putere,stralucire,frumusete sau amor ideal: crede in succesul cartii ei si in faptul ca va schimba ceva, ca are puterea de a opri masacrele.Afirma ca “cineva trebuia sa vorbeasca”, adica ea si ca “nimeni nu a ascultat pana nu a existat un chip.Chipul meu”.
(3) Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de, ori trebuie sa se asocieze numai cu, alti oameni (sau institutii) speciali sau cu status inalt: “nimeni nu a ascultat pana nu a existat un chip.Chipul meu”;deoarece a fost educata in vest, oamenii ca Loker o asculta.

(4) Necesita admiratie excesiva: afirma ca trebuie sa iertam pe cei care s-au indreptat spre violenta deoarece multe astfel de persoane nu au avut de ales-arata ce suflet bun are; afirma ca a fost norocoasa pentru ca nu a fost fortata sa participe la masacre si ca e recunoscutoare in fiecare zi.”Nu cred ca as fi avut taria sa traiesc cu asa ceva”.Vrea sa fie apreciata pentru bunatatea si simplitatea ei. A studiat in vest, chipul si povestea ei au putere de a schimba lucrurile intr-o tara urmarite de multi ani de conflicte.
(5) Are un sentiment de indreptatire, adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale: atunci cand Loker ii spune ca “fiecare minciuna are consecinte pe care nu le intrevezi”,ea afirma ca cineva trebuia sa vorbeasca si il intreaba ce are de gand sa faca.Spera ca adevarul nu va fi spus.
(6) Este exploatator interpersonal,adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri:probabil ca are o relatie cu Loker pentru ca “oamenii ca el o asculta”.Profita de toti cititorii si de editori mintind in privinta continutului cartii.
(7) Este lipsit de empatie: este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora: doreste sa schimbe ceva in Uganda si intelege ce se petrece acolo,dar nu poate trai emotiile la intensitatea la care le simt cei in cauza.Nu se identifica cu cititorii care vor fi dezamagiti la aflarea adevarului.
(8) Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el: nu
(9) Prezinta comportamente sau atitudini arogante , sfidatoare:considera ca a fost nevoie de chipul si de povestea ei pentru ca lumea sa asculte ceea ce se intampla in Uganda.

Sunt indeplinite criteriile pentru tulburarea de personalitate narcisistica.

Tulburarea de personalitate histrionica vs.tulburarea de personalitate narcisistica:
Desi in cazul Faridei sunt indeplinite criteriile pentru ambele tulburari consider ca este prezenta doar tulburarea de personalitate histrionica, deoarece cei cu tulburare histrionica doresc sa fie vazuti ca fragili daca acest lucru le este util in a atrage atentia,iar Farida pozeaza in victima.Cei cu tulburare narcisistica doresc sa fie laudati pentru superioritatea lor.De asemenea la narcisisti in comparatie cu histrionicii este prezenta o doza de dispret fata de sensibilitatile altora,ceea ce nu e adevarat in cazul personajului care spera sa ajute oamenii din tara sa.

Episodul hipomaniacal:

A.O perioada distincta de dispozitie crescuta,expansiva sau iritabila persistenta, durand cel putin 4 zile, si care este net diferita de dispozitia nondepresiva uzuala: nu
B. In cursul perioadei de perturbare afectiva, au persistat trei (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome (4 daca dispozitia este numai iritabila) si au fost prezente intr-un grad semnificativ:
(1) stima de sine exagerata sau grandoare: “nimeni nu a ascultat pana nu a existat un chip.Chipul meu”, Afirma ca a fost educata in vest si “atunci cand vorbesc, oamenii ca tine ma asculta”.
(2) scaderea necesitatii de somn: nu sunt informatii
(3)mai locvace decat in mod uzual sau presiunea de a vorbi continuu: nu vorbeste foarte mult
(4)fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt accelerate: nu
(5) distractibilitate (atentie prea usor de atras de stimuli externi neimportanti sau irelevanti): nu
(6) cresterea activitatii orientate spre un scop sau agitatie psihomotorie: activitate orientata spre promovarea cartii si a campaniei impotriva masacrelor din Uganda.

(7) implicare excesiva in activitati placute care au un inalt potential de consecinte indezirabile: s-a implicat in scrierea si promovarea unei carti bazate pe o minciuna,fapt care va atrage dispretul cititorilor si publicului in general si care e posibil sa faca mai mult rau decat bine.
C. Episodul este asociat cu o modificare fara echivoc in activitate care nu este caracteristica persoanei atunci cand nu prezinta simptome: nu sunt informatii.
D.Perturbarea dispozitiei si modificarea in functionare sunt observabile de catre altii: Torres si Loker observa ca minte,dar restul oamenilor nu isi dau seama.
E.Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare semnificativa in functionarea sociala sau profesionala, ori pentru a necesita spitalizare, si nu exista elemente psihotice: da
F. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori unei conditii medicale generale: nu

Nu sunt indeplinite criteriile pentru episodul hipomaniacal.

Tulburarea de conduita:
A.Un pattern repetitiv si persistent de comportament in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale corespunzatoare etatii sunt violate, manifestat prin prezenta a trei (sau mai multe) dintre urmatoarele criterii in ultimele 12 luni, cu cel putin un criteriu prezent in ultimele 6 luni:
Agresiune fata de oameni si animale
(1) Adesea tiranizeaza ,ameninta sau intimideaza pe altii: nu
(2) Initiaza adesea batai: nu
(3) A facut uz de o arma care poate cauza o vatamare corporala serioasa altora: nu
(4) A fost crud fizic cu alti oameni: nu
(5) A fost crud fizic cu animalele: nu
(6) A furat cu confruntare cu victima: nu
(7) A fortat pe cineva la activitate sexuala: nu
Distrugerea proprietatii:
(8) S-a angajat deliberat in incendieri cu intentia de a cauza un prejudiciu serios: nu
(9) A distrus deliberat proprietatea altora: nu
Frauda sau furt
(10) A intrat prin efractie in casa,dependintele sau autoturismul cuiva: nu
(11) Mintea adesea pentru a obtine bunuri sau favoruri ori pentru a evita anumite obligatii : a mintit pentru a face oamenii sa asculte povestea tarii ei
(12) A furat lucruri de valoare mare fara confruntare cu victima: nu
Violari serioase ale regulilor
(13) Adesea lipseste de acasa noaptea in dispretul interdictiei parintilor,incepand inainte de etatea de 13 ani: nu
(14) A fugit de acasa (noaptea) de cel putin 2 ori in timp ce locuieste in casa parinteasca sau a substitutului parental: nu
(15) Chiuleste adesea de la scoala, incepand inainte de etatea de 13 ani: nu

B. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala,scolara sau profesionala: nu
C.Daca individul este in etate de 18 ani sau mai mult,nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala: nu

Nu sunt indeplinite criteriile pentru tulburarea de conduita.

Comportament antisocial al adultului – este vorba de un comportament antisocial al adultului care nu este datorat unei tulburari mentale.Este cazul unor escroci,hoti etc. In cazul personajului pt ca minte si inseala astfel cititorii.

image25

Diagnostic multiaxial

Raportare a evaluarii multiaxiale:
Axa I : Tulburarile clinice
Alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice
V71.01 Comportament Antisocial al Adultului

Axa II: Tulburarile de personalitate
Retardarea mentala
301.50 Tulburarea de personalitate histrionica

Axa III: Conditiile medicale generale
Nici un diagnostic
Axa IV : Probleme psihosociale si de mediu
Nici un diagnostic
Axa V: Scala de evaluare globala a functionarii
Scor: 90
Perioada de referinta: curenta

Psihiatra – Analiza comportamentala

Christina Knowlton – terapeut de copii si familie
Este interogata de dr.Lightman si de dr.Foster pentru ca este terapeutul fetitei disparute.

Atunci cand le spune lui Foster si lui Lightman ca Samantha venea la ea o data la 2 saptamani, priveste in jos, acest lucru putand insemna ca se concentreaza pentru a nu-si pierde sirul gandurilor,sau ca are un dialog interior. (J.N. p.192)
Arata cu degetul catre Foster si Lightman atunci cand spune : “Am spus politiei tot ce am putut”- probabil identificand politia cu ei. “Tot ce am putut” si nu “tot ce am stiut”.

image62

Cand afirma ca a spus politiei tot ce a putut,ridica sprancenele. Cel mai des aceasta miscare este una de accentuare,folosita pentru a scoate in evidenta un cuvant- accentueaza faptul ca a spus politiei tot ce a putut.
Atunci cand persoana stie raspunsul la intrebarea care se pune si foloseste o miscare a sprancenei,cel mai probabil va fi descrisa in imaginea G.In cazul nostru psihiatra stie informatiile pe care le cauta Foster si Lightman.
Ar putea fi si un semn de neincredere.In cazul nostru neincrederea in ceea ce afirma. (P.E. p.241-242,imag G).
Strange buzele-aceasta expresie reprezinta un semn de hotarare sau concentrare-este hotarata sa nu spuna nimic si se concentreaza sa nu se dea de gol.(P.E. p.160.imag P)

image64

image65

image66

image67

Isi incheie sacoul- atunci cand nu putem sa ne indepartam de cineva care nu ne place,folosim inconstient hainele ca pe niste bariere. Femeile isi acopera corpul mai ales atunci cand sunt nesigure,nervoase sau precaute. Psihiatra face acest gest deoarece nu se simte confortabil in prezenta celor doi, se simte nervoasa si nesigura avand discutia respectiva. (J.N. p.101,103)

“Care este sursa acestor probleme?” – mainile impreunate= lipsa miscarii bratelor si a accentuarii cuvintelor prin gesturi sugereaza posibilitatea unei minciuni. (J.N. p.236)
Misca mainile asezandu-le in alta pozitie tot fixa si face o pauza pentru a se gandi.
“Relatiile erau destul de complicate”- da din cap in semn ca DA sustinand nonverbal ceea ce spune.

image70

“V-a vorbit despre asta? Nu in mod direct.” (despre posibilitatea de a fugi de acasa).
Se uita in jos – refuzul de a privi este un indicator nonverbal care poate aparea atunci cand ne simtim amenintati sau nu ne place ceea ce vedem. (J.N. p.17)
Gesturile de respingere a privirii sunt indicii ale ingrijorarii,neplacerii sau perceptiei unei amenintari. (J.N. p.186)
Se simte amenintata de intrebarile primite si de faptul ca este intrebata tocmai de un specialist in detectarea minciunii.
Clipeste mai des – este tulburata, nervoasa, ingrijorata (J.N. p.193).

image72

“Indirect?”
Se uitain sus si face o pauza.
Fluturarea genelor indica o lupta interioara legata de livrarea informatiei (J.N. p.193)
In cazul ei referitor la informatiile privind posibilitatea plecarii Samanthei de acasa.
Ridica foarte usor din umeri “Imi pare rau dar nu as putea spune”.Poate semnifica ca nu e sincera pentru ca atunci cand oamenii cred sincer ceea ce spun ridica din umeri cu un gest amplu,iar aici miscarea e abia sesizabila. Ridicarea din umeri a mincinosilor este mai retinuta,deoarece persoana nu manifesta un angajament total fata de ceea ce a afirmat.
(J.N. p.114,241)

image74

“Samantha e in pericol”.- are un zambet “amortizat” aratand ca persoana are de fapt emotii pozitive,dar incearca sa para ca acele sentimente nu sunt atat de intense ca in realitate.Scopul este de a amortiza expresia emotiilor pozitive.
Psihiatra are acest zambet probabil pentru ca se gandeste ca Samantha nu e in pericol fiind la ea.
(P.E. ”Minciunile adultilor”,p.191).

image76

“Trebuie sa fie ceva ce ne puteti spune”- se uita in jos.
Cand povesteste despre colega ei ridica sprancenele si clipeste des.
Refuzul de a privi este un indicator nonverbal care poate aparea atunci cand ne simtim amenintati sau nu ne place ceea ce vedem. (J.N. p.17)
Clipeste mai des – este tulburata, nervoasa, ingrijorata (J.N. p.193).
Corpul indreptat in fata- se apropie de Lightman si de Foster pentru a se face mai bine inteleasa atunci cand spune ca “trebuie sa aiba mare grija la ce informatii parasesc biroul sau”.

image77

“Vreti sa spuneti ca Samantha era abuzata?”
“Nu am spus asta”.- da din cap in semn ca Nu deoarece chiar nu a spus asta, si deoarece Samantha nu fusese abuzata.
Mana dreapta e tinuta pe bratul scaunului- mincinosii au aceasta pozitie de a strange bratele scaunului cu mainile, intr-o postura incremenita.
Multi anchetatori au descoperit ca pozitia in care mainile sunt inclestate pe bratele scaunului si tot corpul se misca foarte putin,este caracteristica celor care se pregatesc sa minta. (J.N. p.237)

image79

“Ba da”- ridica putin sprancenele aratand surpriza pentru ca nu intelege de ce Lightman spune ca “Ba da”,ingrijorare la auzul acestei propozitii.(P.E.p.239 ,imag C)
Buzele putin intredeschise- arata frica (P.E.p.243,imag L)

image81

image80

image82

image83

Priveste in departare si mangaie fetita, plange.
Sprancenele sunt incordate si pleoapele superioare cazute ,o tensionare usoara a pleoapelor inferioare= tristete (P.E. p.159,imag I)
Colturile buzelor lasate in jos – tristete (P.E. p.160, L)

image41

image38

Plange si se uita la fetita din cap pana in picioare.Le face semn cu mana sa se opreasca spunand : ”Doarme”.Vorbeste despre fetita ca si cum ar fi fata ei.
Nu raspunde la intrebarea daca fata e drogata,deoarece sigur era drogata.
“Asta e unul din locurile ei preferate.Adora sa inoate”- zambeste = persoanele care discuta despre ceva legat de o persoana iubita decedata si reuseste sa zambeasca implicand si muschiul orbicular nu se bucura de moartea persoanei,ci ca sunt capabile sa-si aminteasca experiente placute, si sa retraiasca pentru un moment, bucuria de atunci.(P.E. p. 297,298)
In cazul nostru isi aminteste de locul preferat al fiicei sale si ca ii placea sa inoate acolo.

image85

image86

“Jessica e moarta!” – inchide ochii si strange pleoapele tare = comportament de respingere.Cand pleoapele se strang mult,persoana incearca sa blocheze total anumite stiri negative sau evenimente (J.N.p. 187)
“Stiu ca nu vrei sa ii faci rau!”- nu raspunde la aceasta afirmatie si spune ca de ani de zile are de-a face cu problemele copiilor.”In fiecare zi vad parinti care le distrug vietile”.

image88

Nasul este incretit,pleoapele superioare nu sunt ridicate,iar sprancenele nu sunt impreunate. Pleoapele inferioare sunt impinse in sus – dispretul fata de parintii care la fac rau copiilor. (P.E.p.266,imag D)

image89

image90

“Le-ai luat pentru binele lor”- ridica privirea aratand surpriza,nu se astepta la o asemenea remarca din partea dr.Foster. Insa expresia faciala arata ingrijorare sau frica. (P.E. p.241, imag H)
“Te-ai fi descurcat grozav sa le cresti!”” Asa e”- da din cap in semn ca Da sustinandu-si nonverbal afirmatia. Aceeasi imagine de ingrijorare sau frica- de aceea ridica pistolul.

image92

image93

“Se intorceau de cate ori le lasam sa iasa! Sunt o mama buna!”
Buzele stranse, nasul incretit, sprancene coborate si impreunate, pleoape superioare ridicate = furie si dezgust.
Furie pentru ca nu mai avea un copil al ei caruia sa ii arate ca e o mama buna si pentru ca ceilalti credeau ca a facut ceva rau.Si dezgust pentru ceea ce facuse sau fata de ceilalti care nu o credeau.(P.E.p.267,268,imag J)

image94

image61

In aceasta imagine apar combinate toate semnele tristetii.
Colturile interne ale sprancenelor ridicate
Pleoape superioare lasate in jos
Colturile buzelor trase in jos
Ridicarea obrajilor care ridica si pielea de sub ochi si ii ingusteaza.

image95

image96

Psihiatra – Diagnostic diferential

Episodul depresiv major:
Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome au fost prezente in cursul aceleiasi perioade de 2 saptamani,si reprezinta o modificare de la nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este , fie (1) dispozitie depresiva,fie (2) pierderea interesului sau placerii:
Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata fie prin relatare personala,ori observatie facuta de altii:probabil ca da
Diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile,cea mai mare parte a zilei,aproape in fiecare zi(dupa cum este indicat,fie prin relatare personala,fie prin observatii facute de altii): probabil da
Pierdere semnificativa in greutate,desi nu tine dieta,ori luarea in greutate ori scadere sau crestere a apetitului aproape in fiecare zi: nu
Insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi: nu sunt informatii
Agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observabila de catre altii,nu numai senzatiile subiective de neliniste sau de lentoare): nu sunt informatii
Fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi: nu sunt informatii

Sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta) aproape in fiecare zi(nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi suferind): se simte vinovata de moartea fetei sale si incearca sa se scuze spunand “I-am spus sa nu se scufunde aici.Dar nu m-a ascultat!”, “sunt o mama buna”.
Diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi (fie prin relatare personala,fie observata de altii):nu sunt informatii.
Ganduri recurente de moarte(nu doar teama de moarte),ideatie suicidara recurenta fara un plan anume,ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului: pe marginea lacului are pistolul cu ea,probabil pentru a se omori,desi nu incearca nimic in acest sens.
B.Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt : nu
C.Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,profesional ori in alte domenii importante de functionare: rapeste fetite pentru a-si trai relatia cu copilul mort.
D.Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii generale medicale:nu

E.Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu,adica,dupa pierderea unei fiinte iubite,simptomele persista mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o deterioare functionala semnificativa,preocupare morbida de inutilitate,ideatie suicidara,simptome psihotice sau lentoare psihomotorie:nu

.X4 sever, cu elemente psihotice congruente cu dispozitia: idei delirante sau halucinatii al caror continut este in intregime concordat cu temele depressive tipice de insuficienta personala,de culpa ,maladie,moarte,nihilism sau pedeapsa meritata. In cazul nostrum,ideile delirante sunt in legatura cu fetele rapite pe care psihiatra le considera ca fiind copilul ei.
Daca am avea mai multe informatii probabil ca ar fi indeplinite criteriile pentru episodul depresiv major cronic ,sever cu elemente psihotice congruente cu dispozitia.

Tulburarea schizoafectiva:
O perioada neintrerupta de maladie,in cursul careia,la un moment dat exista, fie un episod depresiv major, un episod maniacal,ori un episod mixt,concomitent cu simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie: daca presupunem ca sunt indeplinite criteriile pentru episodul depresiv major.Pentru criteriul A de la schizofrenie avem prezenta ideilor delirante bizare referitoare la faptul ca fetitele erau de fapt copilul ei mort.
In cursul aceleiasi perioade de maladie,au existat idei delirante sau halucinatii timp de cel putin 2 saptamani ii absenta unor simptome afective proeminente: probabil da.
Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente o portiune substantiala din durata totala a perioadelor activa si reziduala ale maladiei: probabil da
Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori unei conditii medicale generale: nu
Tip depresiv: perturbarea include numai episoade depresive majore.

Daca am avea mai multe informatii probabil ca ar fi indeplinite criteriile pentru tulburarea schizoafectiva.

Stresul posttraumatic

Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente:
Persoana a experimentat, a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva, amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora: moartea fiicei sale in urma cu 2 ani.
Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa,neputinta sau oroare: neputinta de a face ceva legat de moartea fiicei.Afirma ca i-a spus fetei sa nu inoate acolo,dar ea nu a ascultat.Oroare,groaza la aflarea unei astfel de vesti.
B.Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri:
Amintiri detresane recurente si intrusive ale evenimentului,incluzand imagini,ganduri sau perceptii: retraieste momente legate de fiica sa, o duce pe fetita rapita la lacul unde murise fiica sa si vorbeste despre fetita ca si cum ar fi Jessica “acesta e locul ei preferat”.
Vise detresante recurente ale evenimentului: probabil

Actiune si simtire, ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei,iluzii,halucinatii si episoade disociative de flashback,inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat): probabil ca simte ca retraieste evenimentul mortii fiicei sale din moment ce o duce pe fetita rapita acolo,dupa ce o drogheaza.Repeta momentul ducand fetita in acel loc. Cand vin sa ii puna catusele se apleaca peste fetita imbratisand-o ca pe fiica sa.
Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic:cand este pe marginea apei in care a murit Jessica,cu fetita rapita plange si o mangaie pe par vorbind despre ea ca si cum ar fi fiica sa.
Reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic: probabil da.

C.Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale ( care nu era prezenta inaintea traumei),dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) dintre urmatoarele:
(1)eforturi de a evita gandurile,sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma: cand a fost intrebata la cabinet daca stie ceva despre Samantha nu a pomenit nimic de copilul ei,si nici nu avea vreo fotografie la birou cu fata sa.In casa insa au fost gasite mai multe fotografii cu Jessica.
(2) eforturi de a evita activitati,locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei:afirma ca de ani de zile lucreaza cu problemele copiilor si vede cum parintii le distrug viata,acest lucru facand-o sa se simta inconfortabil si sa se gandeasca la copilul ei si la faptul ca ea este o mama buna.Ea nu evita fetitele ci le foloseste pentru a o inlocui pe fiica sa.
(3) incapacitate de a evoca un aspect important al traumei: nu sunt informatii
(4) diminuare marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative:
Apare :anestezia emotionala: atunci cand este intrebata daca stie informatii despre Samantha,o fetita aflata in pericol, pare foare rece si indiferenta. Probabil ca este prezenta si o scadere a interesului pentru activitati placute.

(5) sentiment de detasare sau de instrainare de altii: probabil ca se instrainase de altii din moment ce avea doua fete rapite in casa sa si nimeni nu stia.
(6)gama restransa a afectului: probabil,deoarece este o femeie singura si nu are nici un iubit.
(7)sentimentul de viitor ingustat: din moment ce rapeste fetite pentru a o inlocui pe fiica sa ,probabil ca nu se gandeste la viata sa in viitor.
D. Simptome persistente de excitatie crescuta (care nu erau prezente inainte de trauma),dupa cum este indicat de doua (sau mai multe)dintre urmatoarele:
(1) dificultate in adormire sau in a ramane adormit: probabil
(2) iritabilitate sau accese coleroase: le ameninta pe fetitele rapite, Foster afirma ca e un caz de maltratare a copilului
(3)dificultate in concentrare: probabil
(4)hipervigilitate: probabil
(5) raspuns de tresarire exagerat: nu

E.Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B,C si D) este de mai mult de o luna: da,fetitele erau rapide de cateva luni.
F.Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,profesional sau in alte domenii importante de functionare: nu poate depasi evenimentul si ajunge sa rapeasca fetitele pentru a-si trai relatia cu fiica sa.

Cronic: durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult.
Cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor: da,fetita sa murise in urma cu 2 ani,iar fetitele erau rapide de cateva luni.Nu se stie sa mai fi rapit alti copii inaite.

Sunt indeplinite criteriile pentru stresul posttraumatic,cronic, cu debut tardiv.

Doliul:
Se poate face diferenta de episodul depresiv major prin existenta :
Culpa in legatura cu alte lucruri decat actiunile effectuate sau neefectuate de supravietuitor la data mortii: probabil se invinovateste ca nu a insistat mai mult ca fiica sa sa nu se scufunde acolo,deoarece a tinut sa specific asta si a insistat ca ea este o mama buna.
Ganduri de moarte,altul decat sentimental supravietuitorului ca ar fi fost mai bine daca murea sau ca trebuia sa moara odata cu persoana decedata: are un pistol cu ea,cu care probabil vroia sa isi ia viata.
Preocupare morbida referitoare la inutilitate: probabil se simte inutila din momentul in care i-a murit copilul,asa ca rapeste fetele pe care vrea sa le creasca ca si cum ar fi copiii ei.
Lentoare psihomotorie marcata: probabil
Deteriorare functionala marcata si prelungita: deteriorarea apare atat la nivel profesional ,unde se simte inconfortabil lucrand cu copii cat si la nivel personal unde nu poate trai fara fiica sa.

6) Experiente halucinatorii,altele decat convingerea ca aude vocea sau vede in mod tranzitor imaginea persoanei decedate: vede in fetitele rapite pe fiica sa.

Din toate acestea reiese ca este present un episode depresiv major si nu doar doliul.

V61.21 Abuzul Fizic al Copilului:
Psihiatra abuzeaza fizic de fetita drogand-o.

Psihiatra – Diagnostic multiaxial

Raportare a evaluarii multiaxiale:
Axa I : Tulburarile clinice
Alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice
Episod depresiv major cronic ,sever cu elemente psihotice congruente cu dispozitia
295.70 Tulburarea schizoafectiva,tip depresiv
309.81 Stresul posttraumatic cronic cu debut tardiv
V.61.21 Abuzul fizic al copilului
Axa II: Tulburarile de personalitate
Retardarea mentala
V71.09 Nici un diagnostic pe Axa II

Axa III: Conditiile medicale generale
Nici un diagnostic
Axa IV : Probleme psihosociale si de mediu
Probleme cu grupul de support primar : moartea fiicei sale
Probleme in legatura cu mediul social: traieste singura
Probleme profesioanale: conditii de lucru dificile deoarece lucra cu copii
Axa V: Scala de evaluare globala a functionarii
Scor: 30
Perioada de referinta: curenta

Aceasta analiza a fost facuta de Psiholog Sorina Chicus,
in timpul cursului de formare Psychological Profiler (2012)
Formator Dr. Ion Duvac

Toate drepturile rezervate.